De fapt, de cînd m-am trezit, îmi arunc oră de oră praf în ochi cu fel de fel de argumente, cu teorii sufletești foarte personale și prea subtile...Și ajung la concluzia că nu trebuie să mă las amăgită de iluzii : iluziile cheamă iluzii și apoi se distrug unele pe altele...
Dar totuși tînjesc după experiențe descifrabile și după o mitologie mai limpede decît cea pe care o am...pentru că mă plictisește imperfecțiunea unei lumi în care puțini sunt aceia care reușesc să schimbe ceva prin dragoste și tărăgăneală...
1 comentarii:
"Dar totuși tînjesc după experiențe descifrabile și după o mitologie mai limpede decît cea pe care o am...pentru că mă plictisește imperfecțiunea unei lumi"
Omule. de fapt TANJESTI dupa experiente INdescifrabile (sau greu descifrabile), pentru ca altfel ar deveni monoton.
Imperfectiunea, creaza perfectiune. Imperfectiunea este IMprevizibila si deci...perfecta, surprinzatoare, arta.
Tu tanjesti de fapt dupa altceva. Exprimat, intr-adevar, printre randuri, pe acolo, pe undeva... :D
Trimiteți un comentariu